BAZINUL VĂII GÂRDA SEACĂ

După o întrerupere de aproape 10 ani Clubul Z a reluat cercetările în bazinul median şi superior al Gârdei Seci. Cu această ocazie au fost efectuate prospecţiuni pe scară largă, având ca scop atât descoperirea de noi cavităţi cât şi identificarea, respectiv localizarea pe un plan topografic, a celor descoperite anterior. Rezultatele obţinute (defalcat pe unităţi oro-hidrografice) sunt următoarele:

- Gârda Seacă

- Efortul principal a fost îndreptat spre Izbucul de la Cerbu, devenit accesibil în urma îndepărtării a peste 2 mc. de material clastic, provenind dintr-o alunecare de teren. Săparea unui şanţ lung de 10 m. (din care 5 m. în subteran), a permis o scădere de peste 1 m. a apelor din sifonul terminal, insuficient pentru a se dezamorsa pasajul înecat, deosebit de strâmt de altfel.

în colaborare cu CSS Hranicki Kras Olomouc a fost plonjat Izb. de la Coteţul Dobreştilor pe o lungime de 200m. şi sifonul din P. cu Apă de la Tău, abandonat după doar 3 m. din cauza colmatajului.

- Pârâul Micuşii

- Au fost evidenţiate două ponoare cu debit relativ mare, susceptibile de a se drena spre Izb. de la Gura Micuşii. în aceeaşi zonă au fost descoperite 3 noi peşteri fosile, de versant, fără vreo legătură cu sistemul activ.

- Dealul Tăuz

- Au fost descoperite 4 noi cavităţi situate în bazinele văilor Hodobana şi Hoanca Fileştilor. Au început decolmatările la un ponor temporar tributar Izbucului Tăuz, respectiv au fost recartate P. cu 2 Intrări şi P. Ursului din Dl. Tăuz, ambele reprezentând vechi puncte de exurgenţă ale sistemului.

- Valea Sohodolului

- Avenul Sohodol 2, în urma escaladării hornurilor din aval de -150, a fost declarat ca definitiv terminat în lipsa unor posibilităţi reale de avansare în profunzime.

- Valea Vulturului

- Au fost descoperite 15 noi cavităţi totalizând peste 400 m. dezvoltare şi a fost recartată P. de la Izvorul V. Vulturului.

PLATOUL BĂTRÂNA

O nouă coborâre efectuată de către J. ZIH, KATALIN PERÉNYI şi L. DIMÉN (Z Oradea) în Avenul din Bătrâna, a permis depăşirea terminusului aval în urma unei scurte derocări. A fost interceptat un puţ strâmt adânc de 3 m. , continuarea fiind posibilă în eventualitatea unei dezobstrucţii dure. Concomitent au fost efectuate mai multe escalade şi traversări în cadrul puţului de intrare spre un pasaj temporar activ, îndreptat spre suprafaţă, respectiv 2 guri de galerie situate în peretele opus. Lucrări în curs.

ZONA GÂRDIŞOARA - ŞESUL GÂRZII

Cluburile de speologie Ursus Spelaeus Târgu Mureş şi Z Oradea, au finalizat în cea mai mare parte cercetările preconizate, în vederea definitivării studiului monografic al carstului din regiune.

în urma prospecţiunilor efectuate, au fost descoperite 5 cavităţi, cu lungimi de până la 150 m., situate în Valea Crişanului şi pe Muntele Bătrâna unde a fost descoperit un nou aven, adânc de cca.25m.

A fost cartată P-Av. din Faţa Bălăcenii (L=585m.;D=-33m.), o interesantă cavitate, reprezentând probabil un nivel superior, de prea-plin, al Izbucului Gura Apei. în aceeaşi zonă au fost descoperite şi 3 mici cavităţi, necunoscute până în prezent.

Acţiunea de sistematizare efectuată, a fost extinsă recent şi asupra sectorului Şesul Gârzii unde au fost descoperite 3 noi avene (Av. de lângă Marcaj L=32m.;D=-16m.) şi recartate cele din Groapa Gârzii respectiv din partea centrală a şesului

Sus

BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI NEGRU (CRIŞUL BĂIŢEI)

Clubul de Speologie Z a continuat cercetările în zona de izvoare al Crişului Negru (Crişul Băiţei), prin organizarea a 3 tabere de lucru. Acţiunile au avut drept scop prospectarea unor sectoare insuficient cunoscute până în prezent, parcurgerea lucrărilor miniere vechi, excavate în roci carstificabile, precum şi reexplorarea unor peşteri descoperite anterior.

Principalul efort explorativ a fost îndreptat spre sectorul Valea Coşuri - Hoanca Codreanu, unde prospectarea galeriilor miniere a avut ca rezultat descoperirea a 16 cavităţi naturale totalizând 306 m dezvoltare. în versantul stâng al Văii Coşuri au fost descoperite 2 peşteri active, explorate pe 25 respectiv 90 m. până în dreptul unor pasaje joase inundate din cauza nivelului de viitură existent. în acelaşi sector au fost recartate P. cu Cristale şi P. cu Apă din Galeria Codreanu, o fereastră asupra sistemului hidrocarstic al izbucului din Peştera Porţile Bihorului. Forţarea terminusului amonte al P. cu Apă din G. Codreanu, a permis o avansare de cca. 20 m în direcţia P.nr. 6 din Gal. Károly situată în imediata apropiere a insurgenţei din talvegul văii Hoaca Codreanu.

Prospectarea zonelor interfluviale adiacente a dus la descoperirea a 3 noi cavităţi, dintre care se remarcă Av. de la Staţia de Dezzăpezire (L=74 m ; D=-28 m) şi P. din Galeria Elena (L=74.5m.).

Valea Corlatului, un alt sector important, a oferit 10 noi peşteri, dintre care P. Mare (L=75 m.), formată dintr-o galerie unică cu secţiunea medie de 10/5 m., merită o menţiune specială. De asemenea au fost reexplorate şi recartate P. din Pereţii Corlatului (L=247m.), care ridică interesante probleme de geneză şi evoluţie a cavernamentului şi P. Mică din Galeria Bolfu 3 (L=93;D=+33m) remarcabilă prin abundenţa speleotemelor din hidromagnezit.

Concomitent au fost investigate şi unele zone vecine precum V. Bisericuţa (3422), unde au fost descoperite 3 mici peşteri de versant. Reexplorarea P. Mari din V. Bisericuţa, o interesantă cavitate labirintică polietajată, a dus la interceptarea nivelului inferior, temporar activ. Explorările au fost oprite după cca. 100 m, în dreptul unui sifon stagnant aferent nivelului de prea-plin.

În bazinul Văii Mari (3421) a fost identificată P. (Av.) Godeanu, care s-a dovedit a fi o banală lucrare minieră, menţionată de altfel şi în documentele de arhivă. Acelaşi calificativ a fost obţinut şi de Av. Fetei - Valea Fleşcuţa (3420/1) respectiv Av. Matrona - Valea Sopoteasa (3420/20), din bazinul Crişului Negru (Crişul Băiţei).

BAZINUL SUPERIOR AL SOMEŞULUI CALD

O echipă a Clubului Z formată din P. DAMM, C. POP şi L. PUSZTAI a demarat recartarea Ponorului din Cuciulat (baz. Someşului Cald). Pentru moment a fost refăcută topografia sectorului de la intrare şi conturate principalele probleme ridicate de golul subteran. în zona finală, în urma unor decolmatări şi escalade, efectuate într-un sector confuz, puternic labirintic, a fost depăşit punctul terminus din 1978, explorările fiind oprite din lipsă de timp.

ZONA PADIŞ - VĂRĂŞOAIA

Investigaţiile efectuate în zona Padiş - Vărăşoaia au dus la descoperirea a 2 noi cavităţi, dintre care se remarcă Avenul - ponor din Şesul Padişului (L=25m. D=-11m.) cu interesante cristalizări de calcit şi aragonit. Au participat C. POP, MONICA SIMUŢ şi P. DAMM.

ZONA VALEA REA - CORNUL MUNŢILOR

Clubul de Speologie Z a continuat sub coordonarea lui J. ZIH activitatea de explorare în P. din Valea Rea, prin organizarea a 3 tabere subterane la care au participat un număr de 12 persoane. Cercetările au fost direcţionate spre diferite obiective situate în sectoarele: Fosilul Pişcot, Sala Giganţilor, Râul de Nămol 1 şi Caprele Albe. Descoperirile făcute ating, cumulat, cifra de 3 km.

Concomitent au fost efectuate importante decolmatări la punctele de lucru Fosilul Pişcot şi Armata Populară Chineză. Au fost escaladate cu spituri (plantate cu ajutorul unei foreze mecanice) o serie de hornuri şi săritori. Cumulat, au fost urcate cca. 50m de verticale, acţiunea urmând a fi reluată.

Lucrările topografice au continuat de asemenea pe scară largă, lungimea cartată fiind de 16 km, iar diferenţa de nivel depăşind cifra de -300m.

În urma prospecţiunilor efectuate, a fost descoperită şi explorată pe 50 m lungime, de către P. Damm şi F. Magyari, P. din Valea Câcată, resurgenţa sistemului Valea Rea. Din păcate datorită unor prăbuşiri imense, cu tot curentul de aer existent, joncţiunea cu P. din V. Rea, din această direcţie, este imposibilă.

ZONA VALEA MARE - BUDUREASA

J. ZIH şi KATALIN PERÉNYI (Z Oradea) au demarat cercetările în perimetrul Valea Mare - Valea Cohu din zona Budureasa. Cu această ocazie au fost efectuate prospecţiuni pe scară largă, inclusiv în lucrări miniere abandonate, fiind conturate posibilităţile explorative existente. În zonă au fost descoperite pentru moment două cavităţi fosile, având 60 respectiv 80 m  dezvoltare.

BAZINUL SUPERIOR AL VĂII IADULUI

În zona Stâna de Vale a fost explorată pe o lungime de 50 m. P. de la Izvorul Minunilor. Cavitatea este formată dintr-o galerie activă limitată în amonte de către un sifon profund, deasupra căruia se dezvoltă un mic nivel superior, puternic colmatat cu argilă. Concomitent au fost identificate o serie de ponoare temporare, unul fiind penetrat pe o lungime de cca. 5 m în urma unor decolmatări. Lucrări în curs.

La explorările din Munţii Bihor şi Munţii Vlădeasa, organizate de către Clubul de Speologie "Z", au luat parte următoarele persoane: Éva Damm, P. Damm, I. Dezső, L. Dimén, E. Gombos, Katalin Kocsis, L. Kocsis, Zs. Kovács, F. Magyari, Z. Magyari, V. Meseşan, F. Miklovits, Katalin Perényi, C. Pop, Corina Pop, L. Pusztai, K. Moréh, Monica Simuţ, L. Piroska, Alina Suătean, Erika Szabó, Sz. Szűcs, T. Tămaş, G. Ugron, Antonela Vădan, Márta Veress, M. Vremir, J. Zih.

ZONA AŞTILEU - PUSTA CĂLĂŢEA

Au fost întreprinse o serie întreagă de acţiuni de teren, vizând în special finalizarea acţiunilor de sistematizare. Ele au constat din cartări geologice şi geomorfologice, recartarea unor cavităţi, decolmatări şi escalade.

În zona finală a P. lui Potriva, în urma unei escalade efectuate de F. Magyari, s-a reuşit interceptarea unui nivel superior fosil, alcătuit dintr-o reţea labirintică de tuburi freatice, cu o lungime totală de 56m. Terminusul este reprezentat de o strâmtoare puternic ventilată, care cu toate derocările efectuate, s-a dovedit a fi impenetrabilă.

Au continuat lucrările de dezobstrucţie la două obiective din P. Igriţa. Datorită masivităţii colmatajelor şi a condiţiilor grele de muncă existente, cu toate eforturile depuse, au fost excavaţi doar 7 m liniari (cumulat), fără să se intercepteze vreun spaţiu liber.

Prospecţiunile deosebit de amănunţite, întreprinse pe scară largă, au dus la descoperirea a 5 noi cavităţi, dintre care se remarcă Avenul înfundat, un interesant aven de distensie gravitaţională, având L=62m; D=-28.5m.

ZONA BUCEA - BULZ - PIATRA CRAIULUI

Prospecţiunile efectuate în zona Bucea - Bulz - Piatra Craiului, (versantul drept al Crişului Repede), au dus la descoperirea a 7 noi cavităţi, inclusiv în urma lucrărilor de lărgire a Drumului Naţional nr.1 (E60).

În P. Mare din Faţa Văii Bulduşor, în urma unor derocări a fost depăşit terminusul de pe nivelul superior, însă cu tot curentul de aer existent, continuarea înaintării este imposibilă din cauza unei scurgeri parietale. Au fost derocate de asemenea şi 2 fisuri situate deasupra Izb. de la Gara Bulz ,fără alte posibilităţi de continuare, după 2 respectiv 3 m. liniari.

BAZINUL VĂII TOPA - RÂU

Clubul de Speologie "Z" a organizat 4 noi ture în P. Osoi, majoritatea având un pronunţat caracter ecologic. Cu ocazia acestor acţiuni, a fost forţat terminusul de pe Activul Secundar, (laminor activ) şi atins un colmataj, alcătuit din galeţi cuarţitici. Escaladele efectuate nu au dus momentan la interceptarea unui presupus nivel superior, însă continuarea lor este imperios necesară.

În zona mediană a peşterii, a fost descoperit un interesant sit paleontologic cu oseminte de Ursus arctos şi Capra ibex Carpathorum Koch (determinate de dr. V. CODREA de la Catedra de Geologie a Universităţii. Babeş - Bolyai). Importanţa deosebită a sitului constă în prezenţa resturilor fosile de Capra ibex, care extind aria de răspândire a acestei specii şi asupra sectorului central-vestic al Munţilor Pădurea Craiului.

Profitând de nivelul deosebit de scăzut al apelor, au fost depăşite în cadrul a două acţiuni succesive sifoanele 2 şi 3 din P. de la Iştalău (P. de pe Pârâu) prea-plinul unei resurgenţe cu debit mediu din zona Surducel. Explorările au fost oprite pentru moment în dreptul unui nou sifon, complet amorsat.

ZONA CĂRMĂZAN - ZECE HOTARE

A fost continuată acţiunea de monitorizare a exploatărilor miniere din regiunea Cărmăzan - Zece Hotare, fiind topografiate un număr de 7 cavităţi oarbe, interceptate de către galeriile Cărmăzan şi Dealul Ana. Prima lucrare minieră, a oferit posibilitatea explorării a 2 peşteri (totalizând 154 m dezvoltare), reprezentând sectoare izolate ale unor ponoare temporare, tributare Izbucului Apa de sub Stan. În Mina din Dealul Ana în schimb, au fost identificate doar structuri verticale (în număr de 4) , toate având ramura descendentă colmatată cu steril.

BAZINUL SUPERIOR AL VĂII VIDA

Cercetările au fost axate pe cele două mari sisteme hidrocarstice ale zonei care se descarcă în Izb. Groieşul şi Izb. Topliţa (Gaura Ursului). Au fost descoperite 3 noi cavităţi cu lungimi de până la 50 m, din păcate fără vreo legătură cu sistemele active iar Ponorul Taurului 2 situat în acelaşi perimetru, în urma decolmatărilor efectuate a fost penetrat pe cca.30 m lungime până în dreptul unei prăbuşiri masive. în acelaşi timp au fost reluate şi decolmatările, cu rezultate încurajatoare, la un aven din zona P. Taurului şi la prea-plinurile izbucului Topliţa.

La explorările din Munţii Pădurea Craiului, au participat:

T. Biró, Éva Damm, P. Damm, I. Dezső, K. Dezső, L. Dimén, M. Demeter, Katalin Kocsis, F. Magyari, Z. Magyari, F. Miklovits, Katalin Perényi, C. Pop, L. Pusztai, Monica Simuţ, Alina Suătean, Erika Szabó, Sz. Szűcs, T. Tămaş, M. Vremir, J. Zih.

ZONA CORNIŢEL - VALEA BORODULUI

P. Damm şi Éva Damm (Z Oradea), au investigat în premieră din punct de vedere carstologic, bazinul Văii Chicera, un afluent de obârşie al Văii Borodului. Au fost descoperite un număr de 3 cavităţi naturale de mici dimensiuni, precum şi două drenaje subterane, (toate cantonate în calcare şi dolomite Triasice). Drenajele au lungimi de 300, respectiv 500 m, diferenţele de nivel fiind situate în jurul cifrei de 50 m. În paralel a fost executată şi cartarea geomorfologică detaliată a perimetrului.

Sus